ReFinantare

UniCredit Group a revizuit estimarea pentru nivelul dobanzii de politica monetara la finalul anului viitor, la 6,50% de la 7% in raportul anterior, modificand in acelasi timp prognoza pentru inflatia medie pe 2010, la 3,9% de la 4,3%.

Astfel, pentru finalul acestui an, analistii de la UniCredit estimeaza ca BNR va mentine dobanda cheie la nivelul actual, de 8% pe an, urmand ca aceasta sa coboare la 6,50% in 2010 si la 5,75% in 2011.

In acelasi timp, raportul de cercetare publicat luni de grupul italian ia in calcul o inflatie medie de 5,7% in acest an, proiectie revizuita de la cea anterioara, de 6,1%. Pentru 2011, UniCredit estimeaza o rata medie a inflatiei de 3,8%.

Pentru cursul de schimb, analistii UniCredit estimeaza un nivel mediu de 4,24 lei/euro in 2009, respectiv 4,30 lei/euro la finalul acestui an. In raportul anterior, analistii anticipau un curs mediu de 4,29 lei/euro in acest an, respectiv un nivel de 4,50 lei/euro pentru sfarsitul anului.

Pentru finalul lui 2010, UniCredit a revizuit prognoza pentru cursul de schimb la 4,20 lei/euro, de la estimarea anterioara, de 4,28 lei/euro.

Sursa: NewsIn

BRD, BCR şi Raiffeisen, trei din cele mai mari bănci din România, au şi cele mai mari comisioane de rambursare anticipată a unui credit de nevoi personale sau ipotecar. Refinanţarea creditului la o altă bancă devine inutilă.

Cel mai mare comision de rambursare anticipată a unui credit de consum sau ipotecar, perceput de băncile din top 10 de pe piaţa locală, este de 5% din valoarea împrumutului, iar cel mai redus – 0%. Din mai anul viitor, băncile nu vor mai putea percepe un comision de rambursare anticipată mai mare de 1% pentru creditele cu dobândă variabilă, potrivit unei directive a Uniunii Europene. Pe de altă parte, în România, Consiliul Concurenţei doreşte eliminarea totală a acestuia în cazul creditelor cu dobândă variabilă. „În condiţiile în care dobânda este variabilă, deci banca o poate majora în funcţie de fluctuaţiile pieţei, şi nu preia riscul aferent unei dobânzi fixe, comisionul de rambursare anticipată nu îşi are justificare.

În Uniunea Europeană, băncile practică un comision de rambursare anticipată pentru creditele cu dobândă fixă, pentru că ele se expun riscului ca un client să se refinanţeze la altă bancă atunci când dobânda scade“, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

În cazul unui credit ipotecar de 50.000 de euro se poate ajunge la un comision de rambursare anticipată de 2.500 de euro (5% din valoare), care poate fi recuperat de către clientul ce îşi refinanţează creditul la o altă bancă, a cărui dobândă este mai mică cu 1%, în cel puţin 5 ani. Dacă analizăm comisioanele de rambursare anticipată la cele mai mari zece bănci din România, având ca exemple un credit de nevoi personale şi altul ipotecar, reiese că ING este singura instituţie de credit care la creditele noi de consum sau ipotecare nu percepe comision de rambursare anticipată. Totuşi, în cazul creditelor ipotecare acordate mai noi de un an se percepe comision de 1%. Banca Transilvania (BT) percepe comisioane de rambursare anticipată la creditul de nevoi personale doar în situaţia în care creditul e returnat cu ajutorul refinanţării acordate de o altă bancă, caz în care comisionul este de 1%. În acelaşi timp, la creditele ipotecare încheiate după 1 ianuarie 2010, BT nu va mai percepe acest comision.

BCR şi BRD, cele mai mari bănci din România, au şi cele mai mari comisioane de rambursare anticipată. Mai mult, şi grilele de calcul ale acestora sunt cele mai complexe. La creditele de nevoi personale „Divers Extra“ şi „Super BCR“, comisioanele variază în funcţie de tipul dobânzii. Dacă aceasta este variabilă, comisionul este de 4,5% în cazul în care creditul este returnat în primii trei ani. În perioada 3 – 5 ani, comisionul scade la 3%, iar după cinci ani, la 2,5%. În cazul creditelor de nevoi personale, dar cu dobândă fixă, comisionul este de 4,5% în primii cinci ani şi 4% după această perioadă. În cazul „Creditului Rezidenţial“, în lei sau în euro, BCR percepe un comision de rambursare de 4,5% în primii 3 ani. Dacă creditul este returnat între 3 şi 5 ani, acesta scade la 3%, iar între 5 şi 10 ani – la 2,5%. La o perioadă de peste zece ani taxa ajunge la 2%.

La BRD, comisionul nu diferă în funcţie de tipul dobânzii, fixă sau variabilă. La creditul de nevoi personale acesta este de 3%, pe toată durata creditului. La creditul ipotecar se percepe un comision de rambursare anticipată de 5% în primii doi ani. Între 2 şi 10 ani, comisionul este de 4%, iar între 10 şi 20 de ani – de 3%. Abia dacă creditul este returnat după 20 de ani taxa scade la 1%.

Comisionul perceput de Volksbank la creditul de nevoi personale „Easy Credit“ (disponibil doar în lei) este 1% din suma rambursată în avans. La creditele ipotecare acesta este de 2% în primii cinci ani şi de 1% după această perioadă.
Şi la Raiffeisen lucrurile sunt simple. La creditele de nevoi personale taxa percepută este de 4,5% pe toată durata creditului, iar la cel ipotecar – de 3%.

La Bancpost, clienţii care returnează creditul de nevoi personale în primii cinci ani trebuie să plătească în plus 3,5% din valoarea acestuia. Între 5 şi 10 ani, comisionul scade la 2%. La creditul „EuroIpotecar“, comisionul este de 3,5% pe toată durata împrumutului.
CEC percepe la creditul de nevoi personale un comision de returnare anticipată de 4,5% în primii cinci ani şi de 2% în perioada 5 – 10 ani. Apoi, comisionul este de 0%.

La Alpha Bank, comisioanele de rambursare anticipată percepute la cele două tipuri de credite sunt aceleaşi: 4% în primii patru ani, 2% în anii cinci şi şase şi 0% după şapte ani (cu menţiunea că după această perioadă, dacă creditul este refinanţat cu bani de la altă bancă, comisionul este de 2%).

Cotidianul

• O cincime din sumele alocate Programului “Prima Casa” s-au consumat, grosul creditelor fiind acordat de cinci banci.
• Trei-patru banci inscrise in program inca nu sunt active, iar alte 10-11 au o activitate destul de redusa.

Desi au in spate garantia statului pentru credite ipotecare de un miliard de euro, cele mai multe din cele 19 banci inscrise in Programul “Prima Casa” par a nu-si prea da interesul a consuma plafoanele alocate. Doar cinci banci au generat peste 90% din creditele aprobate pana in prezent, ceea ce inseamna ca restul de 14 sunt mai mult de decor. Finele anului ar putea schimba usor situatia. Principalul motiv care ar explica slaba participare, desi respectivele banci nu vor sa recunoasca oficial, il reprezinta marja de dobanda plafonata la 4%, insuficienta in prezent pentru atingerea unei profitabilitati minime sau chiar pentru acoperirea costurilor. Desigur, un alt motiv il reprezinta birocratia, rezultata din ineditul mecanismului de garantare, la care unele banci nu au reusit sa se adapteze rapid.
“Pana acum, pe langa Banca Transilvania si ATE Bank, care si-au epuizat plafoanele, cele mai active banci sunt BRD, BCR si Alpha. Aceste banci au acordat peste 90% din volumul creditelor. Noi am trimis scrisori catre toate bancile din program, ca sa aflam ce proiectii au cu privire la «Prima Casa». In functie de raspunsuri, vom vedea ce suma va fi redistribuita catre bancile active”, ne-a declarat Aurel saramet, presedintele Fondului de Garantare a Creditelor.
La finalul zilei de 7 octombrie, Fondul aprobase 4.400 de solicitari de garantare, in valoare de 184 milioane euro, si avea in analiza inca 400-450 de dosare. Trei-patru banci inca nu au transmis solicitari de garantare, iar alte 10-11 au o activitate destul de redusa. Totusi, pe final de an am putea asista la o activitate mai intensa si din partea altor banci. “Numarul de solicitari din partea clientilor pentru credite ipotecare prin Programul «Prima Casa» este in crestere si estimam ca pana la finele anului sa utilizam intreg plafonul de garantare alocat”, ne-a spus Adrian Chichita, directorul de retail al OTP Bank Romania.
Fondul a ajuns sa se incadreze cu procesarea tuturor dosarelor (complete) in termenul de cinci zile/dosar. Rata de aprobare este de 200 dosare/zi, desi cam unul din trei este retransmis bancilor pentru completare sau revizuire. Apartamentele de doua camere conduc in topul preferintelor, cu 43% din optiuni, urmate de cele cu trei camere, cu 22%. De asemenea, 75% din locuintele finantate prin “Prima Casa” sunt construite inainte de 2008.

Sursa: România Liberă.

Creditul de nevoi personale fără garanţii, produsul-vedetă de până anul trecut al băncilor din România, este pus astăzi “în vitrină”, ambalat în dobânzi şi comisioane care taie din start apetitul clienţilor pentru finanţare. Mesajul băncilor, în cazul acestor credite, este unul foarte clar – “banii sunt încă scumpi, riscurile sunt încă mari, aşa că trebuie să plătiţi mai mult”.

Preţul creditelor negarantate a urcat la niveluri semnificative, din cauza marjelor de risc ridicate, pe care băncile le aplică acestor produse şi care anulează, practic, reducerile de dobânzi anunţate.

Mai mult chiar, în unele cazuri, marjele depăşesc semnificativ tăierile de dobânzi operate la împrumuturi. “Marja de risc se calculează pe probabilitatea că împrumutul nu poate fi plătit. Dobânzile din piaţă la creditele de nevoi personale fără garanţii arată probabilitatea insolvenţei beneficiarului. Există o întreagă modelare prin care băncile stabilesc aceste marje de risc”, explică preşedintele ING Bank, Mişu Negriţoiu.

Unele bănci aproape că au scos din ofertă împrumuturile fără garanţii. Sau le acordă doar clienţilor care au o relaţie de lungă durată cu banca respectivă şi au dovedit de‑a lungul timpului că sunt solvabili. Pentru clienţii noi însă, acest produs a dispărut.

Reprezentanţii băncilor comerciale spun că “nu au putut transfera întregul cost al crizei asupra clienţilor din portofoliu”, dar pentru clienţii noi acestea sunt preţurile corecte, în condiţiile în care riscul de credit continuă să urce în fiecare lună. Cu alte cuvinte, nivelul creditelor neperformante – ale clienţilor “care au un istoric cu banca” – influenţează preţul pe care trebuie să îl plătească potenţialii noi clienţi.

“Fiecare bancă are propriul algoritm de stabilire a marjei de risc, însă în cazul împrumuturilor de consum negarantate, şi care nu au măcar o asigurare de viaţă ataşată, riscul este maxim”, spune Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.

Toate măsurile de “cosmetizare” a acestor credite dovedesc însă încrederea pe care băncile o au în evoluţia economiei şi, pe cale de consecinţă, în capacitatea de rambursare a clienţilor. Cu alte cuvinte, în această perioadă, mai mult decât în trecut, finanţatorii se uită cu atenţie la rata şomajului, la mişcările înregistrate pe cursul de schimb şi la prognozele de dobândă.

“Preţul oricărui împrumut ia în calcul costul la care banca atrage resurse, costul de default şi marja de profit. Când vorbim despre costul resurselor vorbim, practic, despre costul banilor de pe piaţa monetară. În cazul riscului de default, ne uităm la creditele neperformante şi estimăm evoluţia acestui indicator”, explică Gabriel Creţu, directorul de vânzări al OTP Bank România. Acesta spune că, şi în cazul OTP, creditele de nevoi personale fără garanţii se vând în această perioadă doar clienţilor care au o relaţie îndelungată cu banca şi sunt “foarte de încredere”.

O strategie similară a aplicat şi BCR, care, potrivit datelor de pe site, pentru produsele Divers Extra şi Divers Super percepe dobânzi mai mari pentru clienţii noi. Astfel, pentru un credit Divers Extra în valoare de 40.000 de lei, care are ataşată o asigurare complexă, un client nou va plăti o dobândă anuală efectivă de 32,6%, pentru o perioadă contractuală de doi ani. Pentru acelaşi produs, oferit unui client “cu istoric BCR”, dobânda anuală efectivă este de 30,09%.

La Raiffeisen Bank, un credit de nevoi personale de până în 3.000 de euro are o dobândă anuală efectivă de 33,44%. Marja de risc este de 19% peste EURIBOR 6M, care este de 1,44%. Pentru acest tip de credit, banca solicită un comision de procesare de 3% din valoarea împrumutului. Comisionul de plată anticipată este de 4,5%.

“Marja de risc nu se stabileşte printr-un sistem foarte exact, ci mai mult empiric, prin benchmarking faţă de băncile celelalte şi prin studii de piaţă relativ la nivelul de suportabilitate”, a explicat Valentin Miron, preşedintele VMB Partners. Marja de risc în cadrul creditelor de nevoi personale fără garanţii depinde de convenţia pe care banca o semnează cu un asigurător. Surse din piaţa bancară spun că, în urma unei astfel de convenţii, cele două instituţii cad de acord asupra comisioanelor, dobânzilor şi sumei care se acordă. “Dacă portofoliul de credite al unei bănci este neperformant, chiar dacă există un contract semnat, asigurătorul refuză să plătească despăgubirile”, au precizat sursele citate.

Sursa: Business Standard.

Băncile au început să scadă dobânzile la credite, pe măsură ce se diminuează temerile legate de lipsa lichidităţilor din piaţă. Încrederea a sporit după acordul de împrumut semnat de România cu mai multe instituţii internaţionale. În plus, Bucureştiul aşteaptă ca în cel mult 48 de ore să intre în ţară prima tranşă din banii de la FMI.

Pentru un credit ipotecar în valoare de 100 de mii de euro pe o perioadă de 30 de ani, dobânda anuală efectivă se situează între 16,3 la sută la MKB Romexterra şi 8,73% la Banca Italo-Romena. Cele mai multe bănci practică dobânzi între 10,25 la sută şi 11,50 la sută. Băncile care oferă cele mai mici dobânzi la creditele ipotecare sunt: BCR, Banca Românească, Millennium Bank, BRD, Garanti Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, CEC Bank şi Piraeus Bank. Băncile oferă, în general, o dobândă variabilă, cu excepţia RBS şi Piraeus Bank, care oferă o dobândă fixă pe o perioadă de un an.

Banca Comercială Română oferă o dobândă fixă pe toată perioada creditului ipotecar pentru produsul rezidenţial cu avans de 10 la sută din valoarea apartamentului. O singură bancă de pe piaţă oferă promoţie la creditul ipotecar-Garanti bank, la o dobândă variabilă de 8,64 la sută. Promoţia este valabilă până pe 30 iunie. Banca Italo-Romena oferă un produs de creditare special creat pentru tinerii căsătoriţi cu o dobândă de 6,33 la sută pe an. Dacă doriţi să luaţi un credit fără avans, atunci îl găsiţi la BRD. Banca oferă imprumuturi ipotecare la o dobândă de 8,25 la sută.

În momentul de faţă 2 bănci de pe piaţă oferă cele mai mici dobânzi la creditele ipotecare, BCR şi Banca Italo-Romena, iar cele mai ridicate dobânzi le găsim la MKB Romexterra Bank, ING Bank, Banca Transilvania şi Bancpost.

Cotidianul are un articol care prezinta o serie de particularitati ale sistemului bancar din Romania:

De la dobânzi la strategii pe timp de criză şi de la marjele proprii la modalitatea de comisionare, băncile din România se detaşează net de surorile din zona ţării noastre. De cele mai multe ori, din păcate, diferenţele nu sunt de partea clientului.
Băncile din România au aplicat cel mai mare procent de creştere la dobânzi în perioada de început a crizei financiare comparativ cu instituţiile de credit din orice altă ţară central şi est-europeană. Aceleaşi bănci din România au cea mai păguboasă metodă de calcul al dobânzii variabile (din punctul de vedere al clientului). Tot ele, băncile din România, sunt singurele din regiune care oferă doar ca o raritate depozite pe perioade mai lungi de doi ani. Nu în ultimul rând, de o bună perioadă de vreme, băncile româneşti au cele mai mari dobânzi din regiune chiar dacă, economic vorbind, au fost momente când România stătea mult mai bine decât alte ţări comparabile. Toate aceste proprietăţi, despre care Cotidianul a scris în câteva rânduri, transformă sistemul bancar autohton într-un fel de ciudăţenie a băncilor europene, în ciuda faptului că marile grupuri prezente la noi în ţară (Erste, UniCredit, Raiffeisen, Société Générale, Alpha, NBG etc.) fac piaţa şi în restul statelor din regiune.

Fapt unic în Europa Centrală şi de Sud-Est, de câteva luni încoace, companiile din România au luat credite în lei mai scumpe decât populaţia. Diferenţa dintre dobânzile la creditele în lei pentru populaţie şi cele pentru companii este de până la patru puncte în favoarea primei categorii, potrivit datelor BNR. În acelaşi timp, creditele în euro au dobânzi cu sub 2% mai mici pentru firme decât pentru populaţie. Prin comparaţie, în Cehia, de exemplu, firmele iau credite în euro la o dobândă medie de 3,5% pe an, iar populaţia la 7%, în timp ce în Ungaria diferenţa este de la 10 la 5%.

Băncile din Cehia, Ungaria, Croaţia, Austria şi chiar din Serbia sau Ucraina au produse de economisire construite pentru perioade lungi. Ba mai mult, în aceste ţări, cu cât depozitul este mai lung, cu atât dobânda este mai bună. În România sunt doar două bănci care acordă depozite pe mai mult de doi ani, deşi în ţările enumerate mai sus, Erste Bank (acţionar majoritar BCR) şi UniCredit au o groază de produse de economisire pentru perioade lungi.

Un alt capitol: dobânzile. În perioada de sfârşit de an în care criza economică a început să se simtă puternic în Europa emergentă, băncile româneşti au avut iar un comportament atipic în comparaţie cu alte ţări din regiune. Astfel, potrivit unei analize a ziarului Cotidianul din ianuarie, în doar patru luni, dobânda medie din România a crescut cu 5% la creditele de nevoi personale, atât în lei, cât şi în euro, şi cu 4,5%, respectiv 3% pentru ipotecarele în lei şi euro. Cea mai mare creştere din toată zona, în condiţiile în care băncile din Bulgaria sau Ungaria au ales chiar să scadă dobânzile pentru împrumuturi! Asta în condiţiile în care băncile din România aveau oricum cele mai mari dobânzi.

Marjele şi comisioanele sunt şi ele printre cele mai mari din zonă. Chiar şi atitudinea băncilor în relaţia cu clienţii ne particularizează. Băncile româneşti deţin şi un record în privinţa suprataxării clienţilor, prin comisioane. În Austria, singurul comision pe care banca îl percepe în cazul creditului de nevoi personale are o valoare fixă de 10-20 de euro şi este plătibil trimestrial, potrivit datelor obţinute de Cotidianul de la grupul Erste Bank. Un sistem asemănător îl aplică băncile din Cehia, care percep un comision lunar de administrare în valoare de 49 de coroane, adică aproximativ 2 euro. În Ungaria există un comision de rambursare anticipată, dar şi un comision lunar de 0,25%. În Slovacia, creditul de nevoi personale implică plata a două comisioane: unul lunar şi unul plătibil la început. În România, luând în calcul doar exemplul uneia dintre cele mai permisive bănci din acest punct de vedere, regăsim cel puţin patru comisioane. Este vorba despre comisionul de analiză, comisionul de acordare, comisionul de administrare şi comisionul de rambursare anticipată. În plus, unele bănci, deloc puţine, aplică şi un comision de risc valutar. Comisionul de acordare este unic în Europa.

În privinţa felului în care este calculată dobânda variabilă, clientul bancar din România este în mod clar dezavantajat nu doar de nivelul ridicat al marjei băncii, ci şi de modalitatea în care este tratat de către instituţia de credit. Despre condiţii personalizate nici nu se poate pune problema, cel puţin deocamdată. Instituţiile de credit autohtone au o marjă proprie de aproximativ trei ori mai mare decât cea practicată în ţări precum Cehia, Slovacia sau Austria. Ratele în Austria sunt individuale, în funcţie de profilul de risc, garanţii, volum, termen.

Particularităţile României:

• Cele mai mari dobânzi la credite de locuinţă
• Cele mai mari dobânzi la economiile în euro
• Cele mai mari marje proprii ale băncilor la dobânda variabilă
• Cele mai multe comisioane la creditul de nevoi personale. Comisionul de acordare este unic în Europa
• Creditele pentru populaţie în lei sunt mai ieftine decât cele pentru companii
• Cele mai scumpe credite în euro pentru companii
• Depozite majoritar pe termen scurt, cel mult mediu (maximum un an şi jumătate)
• Cele mai mari creşteri de dobândă pe perioada crizei

Sursa.

Măsurile pe care guvernul vrea să le adopte pentru a veni în ajutorul instituţiilor financiare nu sunt acceptate de Banca Naţională.

Oficiali ai Băncii Naţionale a României (BNR) au declarat că nu pot fi acceptate măsuri date de guvern pentru prelungirea perioadei de rambursare, pentru că asta ar putea duce la o eschivă a celor care au posibilitatea şi nu vor să-şi plătească datoriile la bănci. Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, crede că disciplina privind rambursarea creditelor trebuie menţinută şi întărită în continuare. Mai ales că, în această perioadă, toate instituţiile financiare trec printr-un proces de reaşezare.

„Măsurile prin care băncile ar trebui să-i ierte pe toţi datornicii ar putea conduce la un hazard mortal”, spunea reprezentantul băncii centrale. Mai mult, Lazea le-a luat apărarea executorilor bancari precizând că aceştia sunt cei care ar trebui să facă eventualele executări silite. „Dacă executările silite nu vor fi făcute de reprezentanţii băncilor, ci de alte persoane, acest lucru ar duce la o scumpire a creditării”, a mai spus economistul-şef al BNR.