ReFinantare

Legislatia trebuie armonizata, in opt luni, cu directiva creditelor de consum
Directiva Comisiei Europene referitoare la creditul de consum va trebui transpusa in legislatia romaneasca pana pe 11 iunie 2010. Ea se refera exclusiv la im­pru­muturile cu o valoare cuprinsa intre 200-70.000 de euro. Actul normativ va fi initiat sub forma de lege pana la finele acestui an de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, care a inceput deja o serie de consultari atat cu asociatiile consumatorilor, cat si cu cele ale industriei de profil.
Directiva creditului de consum ras­punde unui dublu obiectiv: garanteaza un nivel inalt de protectie a consuma­to­ri­lor si lanseaza un proces destinat des­chi­de­rii unei veritabile piete interne a cre­­ditelor pentru consumatori. Concret, ea vizeaza armonizarea contractelor de cre­dit in domenii precum publicitatea si informatiile furnizate inainte de sem­na­rea contractelor si in momentul in­che­ie­rii lor, calculele privind costul total al im­pru­muturilor, dreptul la anulare si drep­tul de achitare anticipata a impru­mutului.

Armonizarea reglementarilor flexibile
Pe de alta parte, “directiva Comisiei Europene contine doua tipuri de regle­men­tari, cele de maxima armonizare si cele flexibile, care vor fi lasate la libera alegere a statelor membre, adica pot fi imbunatatite in legislatia lor nationala”, explica Razvan Resmerita, directorul Cen­trului European al Consumatorilor (ECC – engl.) din cadrul Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor. Acest ultim tip de prevederi, adica cele care pot fi imbu­na­tatite in legislatia statelor mem­bre, ara­ta directorul ECC, se impart la randul lor in trei categorii: informatii inainte de sem­narea contractului, in tim­pul deru­la­rii acestuia si aspecte in afa­ra contrac­tu­lui. Reglementarea situatiei pre­mer­ga­toa­re semnarii contractului de credit pre­supune informarea consumatorilor sub forma standardizata. Practic, va exis­ta o fisa standard cu informatiile pe care fieca­re banca va fi obligata sa le puna la dis­po­zitia clientilor. Razvan Resmerita considera ca astfel va fi posibila o com­pa­ratie fa­cila a conditiilor de creditare oferite de institutiile bancare. Acesta spu­ne ca in fi­sa standard s-ar mai putea ada­u­ga si obli­ga­tivitatea informarii di­rec­te a clientilor de catre functionarii bancii, dar considera ca o astfel de com­pletare a legislatiei euro­pe­ne va mari costurile bancilor si de aceea nu este preferabila. In aceeasi cate­go­rie a infor­ma­tiilor precontractuale este inclusa si verificarea bonitatii consuma­to­rilor, pe care Comisia Europeana o impune doar ca obligativitate, nu si ca forma de apli­care.
In aceste conditii, se pare ca, in vii­toa­rea lege, aplicarea acestei regle­mentari va fi facuta ca si pana acum, prin accesarea Centralei Riscuri­lor Ban­care si a Biroului de Credit.

ARB nu agreeaza extinderea prevederilor la alte imprumuturi
Aspectele din timpul derularii con­trac­tului de credit se refera la posi­bi­li­tatea retragerii nemotivate a titularului in decurs de 14 zile si la dreptul de a ram­bursa creditele anticipat, cu un comi­sion cuprins intre 0,5%-1%. “Consu­ma­torii tre­buie sa stie ca au aceasta posi­bilitate de retragere in decursul pri­melor 14 zile de la semnarea contrac­tului, dar ei trebuie sa plateasca o dobanda pentru zilele in care au tinut banii”, explica Razvan Res­me­rita. In ceea ce priveste comisionul de rambur­sa­re anticipata, acesta arata ca in legis­latia romaneasca va fi stabilita o limita maxima, cea de 1%.
Aceasta plafonare este acceptata si de industria bancara, presedintele Asocia­tiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, spu­nand ca membrii ARB sunt de acord sa aplice ceea ce specifica directiva in pri­vinta creditelor de consum, cu valoa­re cuprinsa intre 200-70.000 de euro. “ARB nu este, in schimb, de acord cu sugestia ca aceasta limitare a comisio­nului de ram­bur­sare anticipata sa fie extinsa la toate creditele, inclusiv la cele ipotecare”, arata Radu Ghetea. “Bancile isi acopera o parte din pierderile care sunt create ca urmare a rambursarii anticipate din acest comision”, conchide presedintele Asocia­tiei Romane a Bancilor.

Informatii despre intermediari
In cele din urma, dar la fel de impor­tan­te, sunt si reglementarile din afara contractului de credit propriu-zis, adica cele referitoare la serviciile intermedia­ri­lor. “Cand apeleaza, de exemplu, la un broker de credite, romanii pot sa-l intre­be cu cate banci lucreaza, ce comisioane percepe pentru serviciul pe care il pres­tea­za si daca aceste costuri se vor reflecta in valoarea finala a creditului”, arata di­rec­torul ECC. Totodata, acesta spune ca vor fi standardizate si informatiile care se vor introduce in reclame, de genul do­ban­zii anuale efective si a costului total al im­prumutului. In concluzie, Raz­van Res­me­­­rita arata ca “trans­pu­ne­rea Direc­ti­vei creditelor de consum va creste trans­parenta pietei, competi­tivi­ta­tea intre ju­ca­tori si deschiderea pietei de creditare in intreaga Uniune Europeana”. Practic, con­sultarile pe tema direc­tivei creditelor de consum au demarat deja in toate ta­ri­le Uniunii. De altfel, in Germania pro­iectul viitoarei legi este aproape gata, iar in Marea Britanie si Irlanda propunerile vor ajunge pe masa legislativelor, pana la finele lunii noiembrie, de vreme ce consultarile au inceput acolo inca din luna aprilie. Oricum, directorul ECC crede ca si in Romania legea va ajunge in Parlament pana la sfarsitul anului.

Cele mai importante prevederi ale noii directive:

• Noua lege va introduce o fisa standard cu informatiile pe care fiecare banca va fi obligata sa le puna la dispozitia clientilor.
• Una din prioritatile directivei consta in protejarea impotriva indatorarii excesive, prin evaluarea solvabilitatii consumatorului.
• Directiva acorda dreptul rambur­sa­rii anticipate, iar furnizorul poate pretinde, in mod exceptional, o compensatie mai mare.
• In intreaga Uniune va exista dreptul de retragere nemotivata in decurs de 14 zile, dar clientul va plati dobanda pentru zilele in care a avut banii.

Financiarul