La nivelul pieţei, creditele clasificate drept îndoielnic şi pierdere reprezentau la jumătatea anului circa 18% din total, însă pentru băncile cu portofoliile cele mai mari creşterea volumului împrumuturilor restante se vede mai puţin.
Băncile din top 10 după active au fost afectate diferit de creşterea numărului clienţilor care au încetat să-şi plătească ratele la credite, astfel că ponderea raportată a creditelor neperformante în totalul împrumuturilor acordate variază într-un interval foarte larg, cuprins între 6% şi 22%, potrivit datelor publicate de instituţiile de credit la jumătatea anului.
Fără nicio excepţie, tendinţa a fost însă de deteriorare a portofoliilor.
Dintre cele mai mari zece bănci după valoarea activelor administrate, cea mai slabă calitate a portofoliului de credite era înregistrată de Volksbank, cu o rată a neperformantelor de 21,6% încă de la sfârşitul lui martie. Austriecii nu au publicat date privind riscul de credit la nivel local la jumătatea anului, dar după primele trei luni aveau credite neperformante de 675 mil. euro, aproape jumătate din neperformantele înregistrate în toate celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est unde banca este prezentă. Dintre celelalte bănci de top, doar ING şi banca de stat CEC Bank nu au anunţat rezultatele după primele şase luni.
BCR, cea mai mare bancă locală după active, înregistra la jumătatea anului credite neperformante reprezentând 14,7% din portofoliu, în timp ce Bancpost şi UniCredit Ţiriac consemnau rate de neperformanţă de 12,9%, respectiv 10,9%. La polul opus se situau Alpha Bank cu o pondere a neperformanţetor în total credite de 5,7%, BRD cu 5,9% şi Banca Transilvania cu aproape 6%.
Raiffeisen a raportat la sfârşitul lui iunie credite neperformante reprezentând 8,4% din soldul total, iar Banca Românească o rată de neperformanţă de 8,5% (conform metodologiei de calcul a BNR). Banca Românească prezintă însă şi un indicator al neperformantelor ajustat cu valoarea garanţiilor, creditele neperformante coborând în acest caz până la 4,8% din portofoliu. În martie-aprilie, când economia părea să se îndrepte în direcţia bună, bancherii se aşteptau ca vârful neperformantelor să fie atins la jumătatea acestui an, dar aşteptările le-au fost date peste cap de anunţarea măsurilor de austeritate, în primul rând de tăierea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar. Aşadar, în prezent, cele mai optimiste estimări indică o stabilizare a calităţii portofoliilor de credite abia spre finalul lui 2010.
La nivelul sistemului bancar, creditele trecute în categoria îndoielnic şi pierdere – cu întârzieri la plată de peste 60 de zile – ajungea în iulie la 18,6% din împrumuturile totale, de la 15,3% la sfârşitul anului trecut.
În condiţiile creşterii neperformantelor, băncile au fost nevoite să aloce sume mai mari pentru constituirea de provizioane, astfel că la jumătatea anului pierderea cumulată pe întreg sistemul bancar se ridica la peste 55 de milioane de euro, după un profit de 100 de milioane de euro în intervalul ianuarie-martie.
Cele mai mari probleme se înregistrează în rândul băncilor de talie mică, din cauza dimensiunilor reduse acestea nu au reuşit să-şi diversifice riscurile.
De exemplu, Carpatica – o bancă de talie mică specializată pe finanţarea IMM-urilor – înregistra la sfârşitul lui iunie credite cu întârzieri la plată mai mari de 60 de zile de 694 de milioane de lei (158 de milioane de euro), reprezentând 56% din soldul total al împrumuturilor acordate. Carpatica este listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi este obligată să publice trimestrial rezultatele financiare, în timp ce alte bănci mici sunt mult mai puţin transparente.
În contextul creşterii neperformantelor şi al deteriorării percepţiei de risc după anunţarea de către Guvern a măsurilor de austeritate, băncile au stopat procesul de reducere a dobânzilor la credite înregistrat în prima jumătate a anului, iulie fiind a doua lună consecutivă de creştere a costului finanţării.
În paralel, spun analiştii, revenirea creditării este împiedicată şi de lipsa de cerere solvabilă din partea clienţilor, care în contextul incertitudinilor din economie au renunţat la planurile de investiţii pentru care ar fi putut obţine finanţare.
Ziarul Financiar
