Topul celor mai sigure bănci din Europa Centrală și de Est – BCR este pe locul 7

Revista Global Finance a publicat în această lună topul celor mai sigură bănci din Europa Centrală și de Est. Dintre băncile românești, una singură figurează între primele 10: BCR.

Metoda de selecție și clasificare a avut în vedere doi factori:

  • ratingul la creditele pe termen lung, conform agențiilor Moody’s, Standard & Poor’s și Fitch
  • valoarea activelor totale
Poziția în clasament Banca Țara
1 Všeobecná úverová banka (VÚB) Slovacia
2 Ceská Sporitelna Cehia
3 Komercní Banka Cehia
4 Bank Pekao Polonia
5 Bank Zachodni WBK Polonia
6 BRE Bank Polonia
7 Banca Comercială Româna România
8 Vnesheconombank Rusia
9 Sberbank of Russia Rusia
10 JSC VTB Bank Rusia
Yahoo BuzzYahoo MessengerShare

Clienții cu credite în franci elvețieni

Capital ne informează:

Toate băncile care au acordat credite în franci și-au ajutat într-un fel sau altul clienții cu probleme, însă doar OTP a luat măsuri oficiale pentru tot portofoliul de clienți și a făcut public acest lucru.

Urmând modelul băncii-mamă din Ungaria, OTP este prima și singura bancă locală care a făcut public faptul că va acorda un ajutor clienţilor împrumutați în franci elveţieni. Banca maghiară, al cărei portofoliu de clienți cu credite ipotecare în franci elveţieni se apropie de 14.000 de persoane, a decis  să reducă  dobânda cu un punct procentual și să sisteze plata principalului pe o perioadă de doi ani.

Atenție la sistarea plății principalului, pentru că aceasta înseamnă că în toată perioada de sistare se plătește dobânda, dar principalul (soldul creditului) evident că nu scade. Aceasta este cel mai mult o măsură de ajutorare a băncii, care încearcă să-și protejeze portofoliul de credite mai puțin performante.

Măsura care vine într-adevăr în sprijinul clientului este reducerea dobânzii, dar efectul maxim se obține atunci când NU se sistează plata principalului.

Yahoo BuzzYahoo MessengerShare

Absorbția fondurilor europene – în creștere pe segmentul agricultură

Rata de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură ar putea ajunge in 2011 la 30-32%, iar in urmatorii ani creșterea va fi mai rapidă, odata ce fermierii vor deveni constienti de modul in care se poate face acest lucru, potrivit unui raport BCR.

Fondurile europene reprezintă principalul catalizator pentru dezvoltarea agriculturii. (…) Absorbtia fondurilor europene reprezinta o oportunitate in special pentru operatorii mari, in timp ce exploatatiile de subzistenta trebuie mai intai sa-si consolideze prin fuziune suprafetele pentru a avea acces la fondurile UE, la schemele de ajutor de stat, produse bancare și alte oportunități pe care le ofera economia de piață”, a declarat economistul șef al BCR, Lucian Anghel, în cadrul unei conferințe de prezentare a raportului anual pe agricultură, “Potentialul urias al Romaniei asteapta inca sa fie deblocat”.

Până la sfarsitul anului, în România rata de absorbtie ar putea ajunge la 30-32%, potrivit estimărilor BCR.

Platile efectuate pana la finele lunii mai au fost de doua miliarde euro, astfel că rata de absorbtie este de circa 25% din totalul fondurilor existente pentru 2007-2013.

“Absorbtia ar putea creste ceva mai repede in anii urmatori, odata ce producatorii locali vor deveni mai constienti despre modul in care acest business trebuie facut. Fragmentarea puternica a terenurilor ramane cel mai important obstacol în absorbția fondurilor europene“, se precizează în raport. Read the rest of this entry »

Yahoo BuzzYahoo MessengerShare

Cursul francului elvețian peste 3,7 lei

Francul elvetian a trecut luni de pragul de 3,7 lei, BNR stabilind o cotație de 3,7187 lei. Moneda elvețiană a câștigat mai mult de 3 bani față de cursul de vineri, când un franc costa 3,6855 lei.

Analiștii atribuie creșterea francului faptului că investitorii sunt în căutarea unei monede mai sigure, iar deocamdată francul elvețian are această caracteristică, în condițiile în care zona euro este afectată de criza datoriilor din Grecia.

În ceea ce priveste România, unii economiști consideră că influența nu va fi semnificativă pe piața locală. Totuși, cei mai afectați sunt cei care au credite în franci elvețieni și care au ajuns în situația de a plăti în echivalent lei rate duble față de acum doi-trei ani.

Cursul leu-franc elvețian comunicat de BNR nu se stabilește în piață, ci este legat de evoluția perechilor EUR/CHF și EUR/RON. Pentru că leul a avut o evoluție relativ stabilă în perioada 2010-2011, principalele presiuni pentru aprecierea francului în raport cu leul s-au produs din variația cursul de schimb EUR/CHF.

Yahoo BuzzYahoo MessengerShare

Cât ar trebui să te lase în pace banca dacă nu îți plătești ratele

O instanță a dat o decizie favorabiă unui șomer român care bulversează sistemul bancar. Recent, un tribunal a hotărât ca unui restanțier să îi fie acordată o perioadă de grație la plata ratelor la credit. Reprezentanții bancherilor susțin că oricum datoria se acumulează, iar respectivul client până la urmă tot va trebui să plătească. “Probabil este vorba despre un caz izolat al unei instanțe care poate decide suspendarea temporară a plății ratelor până la judecarea pe fond a unei cauze.”, au declarat surse din mediul bancar.

Yahoo BuzzYahoo MessengerShare

BNR – Broker de credite pentru guvern

In sapte licitatii depo, institutiile bancare s-au inghesuit cu 26 mld. lei, cat au strans Finantele in 50 de emisiuni

Desi Banca Nationala continua sa intervina pentru a steriliza excesul de lichiditate, sumele atrase in ultimul timp sunt de peste cinci ori mai mici decat ofertele bancilor. In 2010, acestea au vrut sa plaseze 26,5 mld. lei la o dobanda echivalenta cu cea de politica monetara, insa BNR nu a atras decat 9 mld. lei. Bancile nu au succes nici cu Ministerul de Finante, care nu ofera randamentele cerute. Trezoreria nu a atras decat 25,81 mld. lei, doua treimi din suma programata.

Sub efectul scaderii economice, al reticentei de a acorda credite, al unor bilanturi deteriorate si al unui necesar de capitalizare, bancile au devenit din ce in ce mai interesate de operatiunile de tip depo organizate de Banca Nationala. De exemplu, la ultima licitatie, cea de la inceputul acestei saptamani, suma oferita de institutiile de credit a atins un nivel-record, de aproape 6 miliarde de lei. De altfel, si numarul bancilor care au participat la operatiunea din 13 septem­brie a fost cel mai mare,  25 de jucatori.

Banca Nationala a adoptat o alta strategie

Read the rest of this entry »

Yahoo BuzzYahoo MessengerShare

Topul băncilor cu credite neperformante

La nivelul pieţei, creditele clasificate drept îndoielnic şi pierdere reprezentau la jumătatea anului circa 18% din total, însă pentru băncile cu portofoliile cele mai mari creşterea volumului împrumuturilor restante se vede mai puţin.

Băncile din top 10 după active au fost a­fec­tate diferit de creşterea nu­mărului clien­ţilor care au încetat să-şi plă­tească ratele la credite, astfel că ponderea raportată a creditelor neperformante în to­ta­­lul împrumuturilor acordate variază într-un interval foarte larg, cuprins între 6% şi 22%, potrivit datelor publicate de instituţiile de credit la jumătatea anului.

Fără nicio excepţie, tendinţa a fost însă de deteriorare a portofoliilor.
Dintre cele mai mari zece bănci după valoarea activelor administrate, cea mai slabă calitate a portofoliului de credite era înregistrată de Volksbank, cu o rată a neperformantelor de 21,6% încă de la sfârşitul lui martie. Austriecii nu au publicat date privind riscul de credit la nivel local la jumătatea anului, dar după primele trei luni aveau credite neperformante de 675 mil. euro, aproape ju­mătate din neperformantele înregistrate în toate celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est unde banca este prezentă. Dintre celelalte bănci de top, doar ING şi banca de stat CEC Bank nu au anunţat rezultatele după primele şase luni.

BCR, cea mai mare bancă locală după active, înregistra la jumătatea anului credite neperformante reprezentând 14,7% din portofoliu, în timp ce Bancpost şi UniCredit Ţiriac consemnau rate de neperformanţă de 12,9%, respectiv 10,9%. La polul opus se situau Alpha Bank cu o pondere a neperformanţetor în total credite de 5,7%, BRD cu 5,9% şi Banca Transilvania cu aproape 6%.

Raiffeisen a raportat la sfârşitul lui iunie credite neperformante reprezentând 8,4% din soldul total, iar Banca Românească o rată de neperformanţă de 8,5% (conform metodologiei de calcul a BNR). Banca Românească prezintă însă şi un indicator al neperformantelor ajustat cu valoarea garanţiilor, creditele neperformante coborând în acest caz până la 4,8% din portofoliu. În martie-aprilie, când economia părea să se îndrepte în direcţia bună, bancherii se aşteptau ca vârful neperformantelor să fie atins la jumătatea acestui an, dar aşteptările le-au fost date peste cap de anunţarea măsurilor de austeritate, în primul rând de tăierea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar. Aşadar, în prezent, cele mai optimiste estimări indică o stabilizare a calităţii portofoliilor de credite abia spre finalul lui 2010.

La nivelul sistemului bancar, creditele trecute în categoria îndoielnic şi pierdere – cu întârzieri la plată de peste 60 de zile – ajungea în iulie la 18,6% din împrumuturile totale, de la 15,3% la sfârşitul anului trecut.

În condiţiile creşterii neperfor­mantelor, băncile au fost nevoite să aloce sume mai mari pentru con­stituirea de provizioane, astfel că la ju­mătatea anului pierderea cumulată pe întreg sistemul bancar se ridica la peste 55 de milioane de euro, după un profit de 100 de milioane de euro în intervalul ianuarie-martie.
Cele mai mari probleme se înregistrează în rândul băncilor de talie mică, din cauza dimensiunilor reduse acestea nu au reuşit să-şi diversifice riscurile.
De exemplu, Carpatica – o bancă de talie mică specializată pe finanţarea IMM-urilor – înregistra la sfârşitul lui iunie credite cu întârzieri la plată mai mari de 60 de zile de 694 de milioane de lei (158 de milioane de euro), repre­zen­tând 56% din soldul total al împrumuturilor acordate. Carpatica este listată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi este obligată să publice trimestrial rezul­tatele finan­ciare, în timp ce alte bănci mici sunt mult mai puţin transparente.

În contextul creşterii neperforman­telor şi al deteriorării percepţiei de risc după anunţarea de către Guvern a măsurilor de austeritate, băncile au stopat procesul de reducere a do­bânzilor la credite înregistrat în prima jumătate a anului, iulie fiind a doua lună consecutivă de creştere a costului finanţării.
În paralel, spun analiştii, revenirea creditării este împiedicată şi de lipsa de cerere solvabilă din partea clienţilor, care în contextul incertitudinilor din eco­nomie au renunţat la planurile de investiţii pentru care ar fi putut obţine finanţare.

Ziarul Financiar

Yahoo BuzzYahoo MessengerShare